O intrebare care mi-a pus-o o colega acum cateva minute ...de ce mi-a pus-o?..... pentru ca in spetza era vorba de o prietena de-a ei, care la 60 de ani si-a gasit iubirea, insa, copii ei nu sunt de acord cu asta...nici nu vor sa auda de asa ceva!hmmm!!! acest lucru m-a pus pe ganduri si pe mine, pentru ca sunt cam pe acolo si eu...insa, asa cum spun de fiecare data...eu renasc ca pasarea Phoenix, o pasare de o frumusete neasemuita, care nu moare niciodata, ci se mistuie in flacari si renaste apoi din propria cenusa.
Legat de pasarea Phoenix, am gasit ceva pe net..."Esenta pozitiva a acestei creaturi se manifesta atunci cand cineva isi recunoaste si isi dezvolta latura feminina a naturii sale spirituale. Acea persoana isi urmeaza atunci vocea sa interioara si latura creatoare a vietii. Esenta sa negativa se manifesta atunci cand cineva isi neaga si isi reprima aceasta latura a sufletului sau, rezultand astfel deviatii de comportament si alienare", asadar..e greu de inteles pentru copii acelei doamne, ca iubirea n-are varsta??...ca ea poate renaste la orice varsta, exact ca pasarea maiastra?
Cum poti sa spui NU, iubirii?!!!...in ce ma priveste, as putea poate mai degraba schimba cursul Dunarii, dar nu al iubirii care la o adica m-ar lovi...asta pentru ca eu nu pot avea o iubire egoista, eu ma implic totalmente, fara sa ofer conditionat ...iar cand e vorba de dragoste ne comportam ca niste copii, fie ca ai 20, 40 sau 60 de ani...avem aceeasi fluturi in stomac, iluzii, sperante...ba chiar si insomnii!...e adevarat traim intr-un ritm alert, si uneori uitam chiar sa mai traim pentru noi...uitam sa savuram bucuriile vietii...pacat! mare pacat!...eu una incerc sa cred ca n-am pierdut nimic din viata, sau poate ce-am pierdut nu-mi trebuia!....timpul nu asteapta din pacate pe nimeni, trebuie sa pretuim asa cum se cuvine fiecare moment, si asa cum imi place mie sa cred, fericirea noastra e compusa chiar din acele momente perfecte din viata noastra!...de ce mi le-as refuza cu buna stiinta?Paradoxal, as zice ca , cu cat inaintezi in varsta creste nevoia de afectiune, de tandrete, pentru ca se intampla, sa plece copii la casa lor, sa se casatoreasca, e sindromul " de cuib parasit..."iar asul din maneca e chiar iubirea care iti bate la usa!
Asadar eu sfatuiesc acea doamna sa ia aminte cateva lucruri...sa nu uite ca este mai puternica decat crede, poate trece peste judecata copiilor ei, este frumoasa pentru ca sufletul ei este inca tanar, iar cea mai inteligenta atitudine e sa nu lase pe nimeni s-o jigneasca, nici macar pe proprii ei copii, e stapana vietii ei, si poate sa se desfasoare exact asa cum simte ea, altfel va crede ce ii spun ei, si nu mi se pare corect...nu poti face o segregare a varstei iubirii...nimeni nu are acest drept, nici macar copii ei!Traim o singura data, hai sa fim asa cum vrem noi nu cum vor altii! cum ar fi sa refuzam o iubire care ne-ar face sa ne simtim fantastic...?...n-ar fi strigator la cer? e placut sa ai "aripile "deschise spre iubire la orice varsta, pentru ca iubirea e magia speciala care te invaluie si te face sa vezi chiar si in rau un soi de bine...defectele sa le iei drept calitati, si uite asa viata ta va parea dintr-o data mai frumoasa!
Naomi Wolf, intr-un articol pentru Washington Post. spunea asa...“Am 55 de ani si arat de invidiat. Totul porneste din creier daca vrei sa arati bine vei arata, daca vrei sa reusesti ceva vei reusi, indiferent de sanse si virsta; optimismul, mobilizarea si inteligenta sunt atuuri greu de invins”....subscriu!!!!
Sigur nu voi incheia fara sa nu va rog sa va dati cu parerea, exista oare o varsta a iubirii? si daca da...cine stabileste asta????????? sau dupa ce criterii?
Foarte buna ideea de a vorbi despre acest lucru...Ne-am obisnuit sa credem ca numai la 20, 30 de ani se pot simti fiorii dragostei. Ne-am obisnuit sa spunem ca dragostea este pentru cei tineri si ca la varsta a doua sau a treia exista doar obisnuinta, respect sau prietenie. Exista insa dovezi clare ca oamenii pot iubi si la 50 de ani, la 60 de ani si, de ce nu, la 70 sau 80. O serie de persoane publice de la noi au descoperit fiorul dragostei dupa prima tinerete, dar acest lucru nu le-a impiedicat sa o traiasca cu aceeasi pasiune si profunzime ca atunci cand abia trecusera de adolescenta...
RăspundețiȘtergereApropos, de intrebare, nu exista un prag, o limita...ea vine , atunci cand vine, vine nechemata, important este sa stii s-o accepti in viata ta!
Nu mai reusesc sa scriu nimic ...dar acum cu tine am reusit ceva;
RăspundețiȘtergerePloua cu vise.. ploua cu trandafiri in amintiri
Era frumos ...era divin...
Azi ploaia si visul au incetat
Dar amintirile n-or piere niciodat'
Ploua cu vise ,ploua cu trandafiri
cand doua inimi se cautau zi de zi ...
eu m-as opri la "ploua cu vise"
ȘtergereE o intrebare cum renasti la varsta a doua ...cresti nepoti !!! :) uiti de dureri de cap ,uiti de dureri de oase ...te dezarmeaza total cu zambetul si gingasia lor ...simti pt. ei o iubire mult mai intensa fata de cum ai simtit in tinerete pt copii tai!!!
RăspundețiȘtergereSe ştie că dragostea poate da puteri nebănuite şi că sentimentele nu ţin cont de vârstă. Prin urmare, îndrăgostirea la vârsta a doua este posibilă. Şi acest lucru poate fi chiar simplu, având în vedere timpul liber de care dispui, reţelele de socializare care se creează între pensionari şi faptul că singurătatea este o problemă pentru majoritatea celor de vârsta ta.
RăspundețiȘtergereÎn cazul în care îţi găseşti partenerul, nu trebuie să iei în seamă prejudecăţile. Bucuraţi-vă că aveţi şansa de a fi înconjuraţi de dragoste şi de atenţie şi că aveţi capacitatea de a primi şi de a-i oferi celuilalt suport emoţional şi fizic.
Vârsta, nu trebuie să devină un impediment pentru dragoste. Din contră, bucuraţi-vă de timpul liber şi de experienţa de viaţă care vă oferă o perspectivă diferită asupra iubirii...:)
RăspundețiȘtergereAcest dialog imaginar este un fel de răspuns la tema doamnei Olga ce se va desfăşura http://tasha-cutiutacuiluzii.blogspot.com/2011/10/cum-renasti-la-varsta-doua.html#comments
RăspundețiȘtergereS-AR ZICE : CUI ÎI PASĂ DE NIŞTE "BĂTRÂNI" ?....
NOUĂ NE PASĂ, MIE ÎMI PASĂ! ŢIE NU-ŢI PASĂ?
GUVERNULUI ÎI PASĂ : LE IA TOT CE LE-A MAI RĂMAS ADICĂ DIN BANII DE PENSIE, PENSIA TOATĂ ŞI MAI MULT...
BOC ŞI ALŢI MINIŞTRII DE-AI LUI VOR SĂ-I SCOATĂ DIN "SISITEM" DE TOT, ADICĂ ...CU PICIORELE ÎNAINTE
NU LE ESTE RUŞINE SĂ SPUNĂ ASTA LA TV.. NICI DE PĂRINŢII, BUNICII ŞI STRĂBUNICII LOR NU AU RUŞINE!
ATUNCI CE LE RĂMÂNE DE FĂCUT, DE GÂNDIT, LA ACEŞTI OAMENI DE MARE OMENIE CARE NE-AU CRESCUT, NE-AU CONSTRUIT CASE, FABRICI, ETC... CE LE RĂMÂNE UNOR OAMENI FĂRĂ PUTERI FIZICE DECÂT SĂ GÂNDEASCĂ, SĂ-ŞI ŢINĂ MINTEA VIE! DA! ASTA E SOLUŢIA SĂ RENAŞTI LA VÂRSTA A DOUA ŞI LA A TREIA!
SĂ GÂNDEASCĂ O REVOLUŢIE MENTALĂ ATÂT DE PUTERNICĂ ÎNCÂT SĂ LE PARALIZEZE IDEILE CELOR CE DIRIGUIESC ŢARA, PRECUM PAIANJENUL ÎŞI PARALIZEAZĂ MUSCA ... PRECUM PLANTA CARNIVORĂ ÎNGHITE INSECTA...
DACĂ AŞ ŞTI CÂNTA AŞA AŞ ÎNCEPE: LA ARME, LA ARME, LA ARMEEE...ŞI CARE SUNT ARMELE SENIORILOR?
NU ŞTIŢI? PĂI CE ŞTIŢI VOI, DOAR SĂ FURAŢI NESOCOTIŢILOR?
ARMELE SENIORILOR SUNT : GÂNDURILE, OCHII, VORBELE SPUSE SAU SCRISE ŞI MAI SUNT...SUFLETELE INMILE IUBITOARE CU CARE V-AU CRESCUT!
AM UITAT ARMELE SECĂTUITE DE TIMP: MÂINELE CARE V-AU LEGĂNAT, MÂNGÂIAT ŞI DUS DE MÂNUŢE PESTE TOT CÂND V-AŢI CLĂTINAT CHIAR MĂRIŞORI FIIND...
RENAŞTEŢI OAMENI BUNI DE VÂRSTE ÎNAINTATE PRIN MITEA VOASTRĂ CARE ARE CAPACITATEA DE A CREA TOT FELUL DE MINUNĂŢII DATORITĂ EXPERIENŢEI DE VIAŢĂ ACUMULATĂ ÎN ANI ŞI ANI...
Dragostea nu are varsta.Asa spune o vorba din batrani, iar unde e dragoste, TOTUL!Iubirea traieste prin suflet, iar sufletul se simte, se iubeste si nu se poate vedea decat prin insasi iubirea!
RăspundețiȘtergereAtunci cand iubim ne indragostim in primul rand de sufletul persoanei de langa noi, de modul in care ne priveste, in care ne zambeste, de felul in care ne vorbeste, de modul in care ne face sa ne simtim. Ne indragostim de sclipirea din ochii acelei fiinte iubite, de rasetul care ne umple viata si sufletul de bucurie, ne indragostim de tot ce inseamna acea persoana.
Draga Olguta, ce frumos ai scris ,sunt intru totul de acord !Cateodata ,prin propriile noastre asteptari nefondate dealtfel,ne dezamagim singuri! Dragelor, iubirea este un sentiment care nu tine cont de anii pe care ii avem!Este asa de frumos sa te indragostesti, este asa de maret cand simti cum sentimentele pure si nobile iti cuprind sufletul, doar ca doare fantastic de tare neimpartasirea acestor sentimente.Si cu toate astea, simtim mereu dorinta daruirii acestor sentimente, o daruire a oferirii totale ! Cine are dreptul oare sa spuna stop iubirii la varsta mai inaintata?Intelepciunea varstei face ca noi cei de varsta a doua si chiar a treia, de ce nu ,sa intelegem altfel iubirea , avem nevoie de afectiune, de alint , de mangaierea celuilalt!
RăspundețiȘtergereSi eu am copii mari , plecati dar odata nu au fost interesati sa-mi sugereze ca eu nu ar trebui sa iubesc la varsta mea !Dragii mei , doamne si domni cei care cititi , copiii sunt cu treburile lor,cu viata lor si oricat i-am iubi ei nu inlocuiesc "CEALALTA JUMATATE" !In viata noastra fiecare isi are rostul sau !!! indragostiti-va, iubiti indiferent de varsta pe care o aveti >:-D<
Eu am vazut si am auzit povesti in care multe persoane si-au gasit iubirea la batranete, cred ca e cel mai minunat sentiment sa-ti gasesti jumatatea si nu conteaza varsta:) nu? Iubirea nu are limiteeeeeeeeeeeeeeeee!
RăspundețiȘtergereA iubi este una din legile vietii. Este una din sublimele actiuni pe care o poate realiza o fiinta umana. Iubirea nu are varsta si nici nu vine cand o astepti ,ea vine cand nu te astepti sau te astepti mai putin.A iubi inseamna a trai viata celuilalt. Par nebunesti aceste cuvinte dar atata timp cat cineva o mai pomeneste si isi doreste din toata inima sa o manifeste, mai exista o speranta ca ea o sa renasca.Ma intrebam pe masura ce lecturam gandurile tale Olga ,de ce trebuie sa ascultam de cineva atunci cand la iubire trebuie sa raspunzi cu iubire ?????Oare de ce trebuie sa avem acordul cuiva pentru a raspunde la iubire ??????Si ca un raspuns la tema ta ,cred ca egoismul copiilor pot influenta mult o viitoare relatie de iubire dintre doi oameni ,dintre doua fiinte ce se vor una langa alta .E drept ca nu poti da sfaturi ,nu poti elabora retete, iubirea este chimie ,iubirea este daruire . Iubiti-va din toata inima pe voi insiva si nu va fie rusine de aceasta iubire. Cand iubesti, esti plin de fericire, orice lucru marunt este un motiv de bucurie pentru tine. Cand nu poti iubi, nu poti fii fericit. Bucuria urmeaza pretutindeni iubirea. Daca aveti o atitudine fericita fata de iubire, atunci veti deveni din ce in ce mai fericiti. Nu va trebui sa va intereseze daca iubirea va este returnata sau nu; acest lucru nu are nici cea mai mica importanta. Iubirea, nu depinde de raspunsul cuiva, ci va apartine in intregime dumneavoastra.Doamna in cauza sa-si urmeze instictul si nu va regreta . Important este sa simta iubirea.
RăspundețiȘtergereAm sa redau pe scurt o intamplare care pe mine m-a impresionat mult .Am cunoscut povestea unei doamne ramase vaduva la o varsta destul de tanara ,50 ani ,dar cu doi baieti mari cu facutatea terminata dar necasatoriti .In viata doamnei a aprut un om ,cu acelasi statut de vaduv .S-au intalnit ,s-au placut dar nu si-au unit singuratatile pentru ca a intervenit egoismul copiilor .Relatia s-a spulberat fiecare mergand pe drumul lui .Au trecut anii ,copii s-au casatorit ,au aparut nepotii ,au crescut si ei ,dar viata si –a urmat cursul in singuratate ,Au trecut 20 de ani .Intr-o zi cand singuratatea apasa mai tare ,a incercat un numar de telefon ,era telefonul acelui om care urcase la o anumita statie in trenul vietii .Emotia ce-i sugruma glasul s-a transformat intr-o mare dezamagire .Persoana cu care dorea sa reinvie iubirea nu mai era .Durerea era fara margini iar timpul pierdut nu i-l mai putea da nimeni inapoi . Daruirea de sine, sacrificiul total, rugaciunea si Dumnezeu te vor conduce cu siguranta acolo unde doresti, dar trebuie sa doresti asta din toata inima ta, si din tot sufletul tau, cu toata puterea fiintei tale.Putem vorbi despre iubire si putem scrie o mie de carti despre ea, dar iubirea difera pentru fiecare om in parte, caci ea trebuie mai intai experimentata. Iubirea nu este un concept, este o stare de spirit, o modalitate de a actiona.
RăspundețiȘtergereBuna seara, draga mea Olguta! Parerea mea este ca... a 2-a oara suntem mult mai atente, mai suspicioase, mai cu picioarele pe pamant. Iubim, pentru ca asa suntem facute, asa ne-a lasat D-zeu, sa iubim, dar nu mai putem iubi asa ca prima data, mai intai ne asiguram ca avem cui sa-i daruim iubirea, acel sentiment minunat, pe care nu-l poti cumpara din piata, sau din marile magazine.... iubirea, acea floare a sufletului care nu mai infloreste decat hranita cu picaturi de iubire, cu mult respect, cu multa afectiune.... iar in zilele noastre... nimic nu mai e cum era... totul se reduce la sex, la averi, la beneficii, nu se mai iubeste acum oricum... se iubeste pe furis, ca nu cumva sa afle prietenii care numai cred in acest sentiment, se iubeste in graba, unii se prefac... asa e "la moda"... se iubeste... si nu prea....
RăspundețiȘtergere