Uff!!! Lillee draga,povestea cu cocalarul tau,mi-a adus aminte de o intamplare din tinerete,cand nu erau telefoane mobile,erau telefoane fixe si carte de telefon unde cei care nu aveau ce face cautau probabil nume de femei si se amuzau copios cu discutiile consumate cu aceste femei care cadeau victime.
O astfel de victima am fost si eu....
Ma trezesc intr-o noapte cu un telefon...buimacita,ridic receptorul,speriata ,gandindu-ma oare cine poate suna la o astfel de ora din noapte...
-Da ,va rog...
-d-ra Olga?
-exact,la telefon...raspund eu putin timorata de ce avea sa-mi spuna vocea de la celalalt capat ...
-ai fost la baie?
-????
-daca nu,duceti-va ...si pisati-va!
-m-as pisa pe tine,idiotule,cum iti permiti la ora asta sa ma suni?
-a,da?...mi-ar conveni!...ai o voce tare dulce...
...inchid furioasa si ma duc la culcare,gandindu-ma"mare-i gradina ta Doamne si multi sar gardu' "
Nu-mi termin gandul telefonul suna din nou...nu raspund,dau rotita de reglare a sunetului telefonului la minim si il acopar cu o perna..
A doua noapte liniste...dar,stati asa,m-am bucurat degeaba,vine a treia noapte cand telefonul suna din nou...
aceeasi voce:
-d-ra Olga?
-auzi baiete,daca nu te astamperi o sa-mi dau telefonul sub urmarire si te vor costa toate aceste aiureli...
-vrei sa ma cunosti?...intreaba el?
-du-te dracului si lasa-ma-n pace!!!!!
Cateva nopti pauza din nou...apoi intr-o noapte iar.....:(
Nu astept sa spuna nimic si-i strig nervoasa:
-Sugruma-te-ai!!!!cand ma mai apelezi...:(
Eee...si uite asa,ori s-o fi sugrumat omul meu...ori a vazut ca nu-mi arde de joaca si ca-s prea pornita...dar l-am potolit definitiv....:)
duminică, 10 ianuarie 2010
sâmbătă, 9 ianuarie 2010
Dar virtual pentru Vocea-de-departe
Doresc sa ofer un dar virtual unei doamne deosebite -Vocea-de-departe,vreau sa-i fac o bucurie,am inteles ca Mos Craciun,a uitat-o in acest an...daca as fi fost aproape, jur ca as fi facut-o in realitate,as fi devenit o craciunita de dragul ei...as fi lasat la usa acest buchet frumos de trandafiri...dar asa o rog sa accepte darul meu virtual...:)
Premiu si leapsa de la Ana- Maria
Am primit acest premiu de la Ana Maria insotit de vorba ei:"o leapsa....tare interesanta...."
Leapsa suna asa:"Ce ne uneste pe toti?"
Eee..zau asa nu-i usor sa raspund,pentru ca ar trebui sa ma intind foarte mult...
Dar am sa incerc sa ma concentrez pe vorbe putine si la subiect.
Consider ca nevoia de socializare ne leaga ,pentru ca personalitatea noastra se formeaza prin interactiune,si asta se intampla incepind cu primii ani ai vietii si continuand pina la sfarsitul vietii.Asa se construieste natura umana,ne diferentiem sau ne asemanam prin experientele pe care viata ni le ofera.
Incercam sa ne modelam conduita dupa asteptarile pe care ceilalti le au de la noi,simtim nevoia de a ajuta,de a darui,de a ne arata afectiunea fata de cei cu care intram in contact....pentru ca fara iubirea de semeni am fi ca o mancare fara condimente....ca cerul fara soare.
Cineva spunea ca"iubirea fata de semeni este un imperativ/superlativ al vietii"..iar aici in aceasta agora numita net,gasesti poate mai rapid decat oriunde umarul de urgenta pe care poti sa te sprijini,cineva drag mie m-a admonestat intr-o zi,mi-a spus,scrii pentru ca iti place sa primesti consolari,da!!! recunosc ca am avut o perioada cand aceste consolari mi-au facut tare bine....au fost compresa de care aveam nevoie ca sufletul meu sa se linisteasca,sa iasa din ceata,incurajarile voastre au fost mai mult decat ar fi facut un prieten apropiat,pe care de ce sa nu recunosc nu-l am.E greu sa descoperi ca prietenii pe care i-ai crezut apropiati ,fac pasi inapoi...desi tu esti la fel ca inainte,nu te-ai schimbat.Dar asta e alta poveste,hai sa nu degenereze discutia in reprosuri ca nu e cazul...sa nu uit ce mi-am propus la inceput,scurt si la subiect!
Paradoxal , asa cum spune Ana-Maria, binele si raul,ne uneste....solidarizam pentru ca in solitudine nici binele nu este trait la cota meritata ,iar raul devine insuportabil.
In concluzie,hai sa fim impreuna,hai sa ne bucuram si sa fim alaturi de cei care au nevoie de spirjinul nostru in acest moment.
Leapsa merge mai departe la Selena,Lillee,si cele doua Elene dar si la toti cei care doresc s-o preia....insotita de premiu ,evident,ca doar dar din dar se face rai...:)
Leapsa suna asa:"Ce ne uneste pe toti?"
Eee..zau asa nu-i usor sa raspund,pentru ca ar trebui sa ma intind foarte mult...
Dar am sa incerc sa ma concentrez pe vorbe putine si la subiect.
Consider ca nevoia de socializare ne leaga ,pentru ca personalitatea noastra se formeaza prin interactiune,si asta se intampla incepind cu primii ani ai vietii si continuand pina la sfarsitul vietii.Asa se construieste natura umana,ne diferentiem sau ne asemanam prin experientele pe care viata ni le ofera.
Incercam sa ne modelam conduita dupa asteptarile pe care ceilalti le au de la noi,simtim nevoia de a ajuta,de a darui,de a ne arata afectiunea fata de cei cu care intram in contact....pentru ca fara iubirea de semeni am fi ca o mancare fara condimente....ca cerul fara soare.
Cineva spunea ca"iubirea fata de semeni este un imperativ/superlativ al vietii"..iar aici in aceasta agora numita net,gasesti poate mai rapid decat oriunde umarul de urgenta pe care poti sa te sprijini,cineva drag mie m-a admonestat intr-o zi,mi-a spus,scrii pentru ca iti place sa primesti consolari,da!!! recunosc ca am avut o perioada cand aceste consolari mi-au facut tare bine....au fost compresa de care aveam nevoie ca sufletul meu sa se linisteasca,sa iasa din ceata,incurajarile voastre au fost mai mult decat ar fi facut un prieten apropiat,pe care de ce sa nu recunosc nu-l am.E greu sa descoperi ca prietenii pe care i-ai crezut apropiati ,fac pasi inapoi...desi tu esti la fel ca inainte,nu te-ai schimbat.Dar asta e alta poveste,hai sa nu degenereze discutia in reprosuri ca nu e cazul...sa nu uit ce mi-am propus la inceput,scurt si la subiect!
Paradoxal , asa cum spune Ana-Maria, binele si raul,ne uneste....solidarizam pentru ca in solitudine nici binele nu este trait la cota meritata ,iar raul devine insuportabil.
In concluzie,hai sa fim impreuna,hai sa ne bucuram si sa fim alaturi de cei care au nevoie de spirjinul nostru in acest moment.
Leapsa merge mai departe la Selena,Lillee,si cele doua Elene dar si la toti cei care doresc s-o preia....insotita de premiu ,evident,ca doar dar din dar se face rai...:)
Despre expresii "dragalase"...
Citeam azi pe blogul Claudiei Balan,o bloggerita de pe lista mea de bloggeri, despre nevoia noastra de a ne descarca trairile ,mai ales atunci cand suntem nervosi cu cite-o vorbulita nu tocmai eleganta,am zambit citind articolul pentru ca mi se intampla si mie...ei! oameni suntem si poate uneori e bine s-o facem,nu injur insa,acest procedeu mi se pare destul de aiurea,dar, daca foloseste celor care il practica,ma rog! e alegerea fiecaruia!
Imi amintesc in urma cu ceva timp eram la o piscina in Oas,invitati aveam o persoana sus pusa ,mai precis un sef de-al sotului meu de la judet,impreuna cu sotia sa,ne balaceam in apa,dar alaturi de noi zaresc o cunostinta de-a mea care venise cu sotul ei si nepotica la apa ca era o caldura inabusitoare.Leg discutii cu doamna in cauza,care de loc este din Certeze,si chiar daca sotul ei este mare deputat,vorba dulce oseneasca nu si-au abandonat-o,ba dimpotriva,au dat-o in primire si copiilor,nepotilor...
Asa,si la un moment dat vine si sotia sefului sotului meu cu o intrebare spre fetita care avea numai 2 ani si jumatate:
-Cum te cheama ,fetito?
Fetita se uita cam urat la ea si-i raspunde:
-Nu-ti spun,no!ca nu vreau,ghibola cu ghibola ta!...in acel moment am ramas blocata,bunica la fel(ghibola inseamna bivolita)nu stiam cum sa o "scaldam",desi eram la apa...nah!:))
Doamna intreaba:
-ce spune?
-nu stiu doamna,nici eu n-o pricep ce spune,uitandu-se cu subinteles la mine si rusinindu-se de comportamentul fetitei.
Copii invata cel mai rapid expresiile astea colorate,trebuie sa fim foarte atenti cum vorbim in preajma lor.In Oas,expresia este uzuala,o spui uneia care calca in strachini,unei tolomace vorba Claudiei Balan.
Mai ma scap si eu cu"ce puii mei...","ce mama zmeului...","mama-masii".
Oricum citeam undeva ca noi romanii suntem campionii injuraturilor,dar lasa ca nici cu americanii nu mi-e rusine si vad ca mai nou tinerii injura ca si ei"FUCK YOU" si"MOTHERFUCKER"sunt pe gustul tinerilor,le auzi pe strada frecvent...apoi nici in Franta n-am fost scutita de astfel de expresii de genu.."MERDE"auzi peste tot...asa cum in Italia auzi"VAFANCULO"ei,aici trebuie sa recunosc ca n-a trebuit sa-mi traduca draga de Camelia,prietena mea din Italia,ca am priceput imediat...:))
Imi amintesc in urma cu ceva timp eram la o piscina in Oas,invitati aveam o persoana sus pusa ,mai precis un sef de-al sotului meu de la judet,impreuna cu sotia sa,ne balaceam in apa,dar alaturi de noi zaresc o cunostinta de-a mea care venise cu sotul ei si nepotica la apa ca era o caldura inabusitoare.Leg discutii cu doamna in cauza,care de loc este din Certeze,si chiar daca sotul ei este mare deputat,vorba dulce oseneasca nu si-au abandonat-o,ba dimpotriva,au dat-o in primire si copiilor,nepotilor...
Asa,si la un moment dat vine si sotia sefului sotului meu cu o intrebare spre fetita care avea numai 2 ani si jumatate:
-Cum te cheama ,fetito?
Fetita se uita cam urat la ea si-i raspunde:
-Nu-ti spun,no!ca nu vreau,ghibola cu ghibola ta!...in acel moment am ramas blocata,bunica la fel(ghibola inseamna bivolita)nu stiam cum sa o "scaldam",desi eram la apa...nah!:))
Doamna intreaba:
-ce spune?
-nu stiu doamna,nici eu n-o pricep ce spune,uitandu-se cu subinteles la mine si rusinindu-se de comportamentul fetitei.
Copii invata cel mai rapid expresiile astea colorate,trebuie sa fim foarte atenti cum vorbim in preajma lor.In Oas,expresia este uzuala,o spui uneia care calca in strachini,unei tolomace vorba Claudiei Balan.
Mai ma scap si eu cu"ce puii mei...","ce mama zmeului...","mama-masii".
Oricum citeam undeva ca noi romanii suntem campionii injuraturilor,dar lasa ca nici cu americanii nu mi-e rusine si vad ca mai nou tinerii injura ca si ei"FUCK YOU" si"MOTHERFUCKER"sunt pe gustul tinerilor,le auzi pe strada frecvent...apoi nici in Franta n-am fost scutita de astfel de expresii de genu.."MERDE"auzi peste tot...asa cum in Italia auzi"VAFANCULO"ei,aici trebuie sa recunosc ca n-a trebuit sa-mi traduca draga de Camelia,prietena mea din Italia,ca am priceput imediat...:))
vineri, 8 ianuarie 2010
Premiul primit de la un blogger satmarean- dr. Alexandru Vasvari
A fost atat de simpatic acest domn satmarean care m-a intrebat daca poate sa-mi ofere acest premiu,daca nu ma plictiseste cu aceste premii,nu ma plictiseste,de ce sa ma plictiseasca cand acesti brazi din imagine arata atat de frumos,iar poza am admirat-o inca la aparitia ei pe blogul respectiv,parca ninge cu bulgari de zapada,fantastica!Eu am tuie in curte,a crescut cat casa de-a lungul aleii care duce spre curtea interioara ,mi-e mila sa-i tai,ma bucur de verdeata lor,iar iarna cand ninge peste ea ,e ca acoperita cu beteala,arata grozav.
Multumesc doctore!
Uite am postat cu drag premiul....o sa am brazi pe blog si zapada..ca doar e iarna!
Multumesc doctore!
Uite am postat cu drag premiul....o sa am brazi pe blog si zapada..ca doar e iarna!
Premiul de la Mariana
Am primit un premiu pentru ca am fost cuminte spune Mariana...hehehe!!! uite ca incepe bine anul,daca debuteaza cu cadouri si premii....:) pentru ca imi plac mult florile si pentru ca premiul este o floare il ridic cu placere si-i multumesc Marianei pentru gest.
Premiul merge mai departe la:HeArT si Shary,primele mele cunostinte din lumea blogosferei.
Premiul merge mai departe la:HeArT si Shary,primele mele cunostinte din lumea blogosferei.
Premiul "Noroc"
Azi blogul "Amin "al doctorului Ivan Vasarin a implinit un an,autorul a oferit acest premiu cititorilor lui,mie mi s-a parut foarte haios incat nu am rezistat sa nu-l ridic,sa-l postez la vedere sa va aduca noroc si voua cititorilor blogului meu.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)






