Casatoreste-te cu mine!

Azi am fost la un jubileu,acolo am reintalnit o prietena mai veche care este tot vaduva ca si mine, cunoscuse de ceva timp un barbat,tot vaduv si el...am ramas poate putin in ceata cand  prietena mea incerca  sa glumeasca la masa cu acest barbat repetand cam des"casatoreste-te cu mine!"e adevarat ca e grea viata in singuratate,prietena mea a razbit  prin greutatile vietii inca de la 40 de ani de cand a ramas singura ... si-a educat frumos copii,dar acum cand ei sunt plecati simte probabil  mai cumplit singuratatea si ma intreb,dar va intreb si pe voi..suna bine din gura unei femei aceasta intrebare?.....Sunt eu de moda veche si consider  ca aceasta este o intrebare  cu care au fost privilegiati doar barbatii?
Mai cu seama as dori sa aflu ce simt barbatii cand li se pune aceasta intrebare...pentru ca spre exemplu,barbatul in cauza...a raspuns cam sovaielnic si chiar nu stiu daca i-a placut ideea....deoarece ,intr-un tarziu i-a raspuns:"nu vreau sa-mi pierd independenta..."....:(


Sursa imagine:http://g1b2i3.wordpress.com/2008/10/14/insuratoarea-in-imagini/

Speranta

Auzim mereu spunindu-se:"speranta moare ultima",o tinem in brate in momentele de incertitudine din viata noastra,speram  in astfel de momente ca lucrurile vor lua o finalizare in favoarea noastra,incercam sa vedem partea plina a paharului cu alte cuvinte.
Si ma intreb de ce oare   se spune ca moare ultima????
Un amic glumea intr-o zi si-mi raspunse cam asa:
-pentru ca murim noi inaintea ei...  ;)
Nu! eu cred ca speranta e strans legata de vointa noastra,m-am rezemat de speranta in momente din viata mea cand poate altii ar fi spus gata!nu mai pot sa merg mai departe,n-am incetat insa sa sper ca va fi bine chiar daca nimic din proximele evenimente nu prevesteau ceva bun,unii mi-au spus ca sunt puternica,nu neaparat...poate ca am avut rabdarea si intelepciunea sa infrunt loviturile vietii  si sa-mi spun in sinea mea"va fi bine,trebuie sa fie bine"...si D-zeu mi-a dat bine,acum cand imi amintesc de acele momente ma simt mandra de mine,am sentimentul invingatorului si credeti-ma e tare placut acest lucru ,chiar  merita sa fiti plini de speranta,fiecare dintre noi are dreptul acesta de a crede in speranta! Folosindu-l  cu siguranta ne vom atinge telurile .
Citisem legat de speranta o legenda,se spune ca printesa Greciei Antice ,Pandora,mult adorata de toti zeii pentru frumusetea ei a primit din partea acestora  un cadou ,o cutie, zeii i-au spus sa n-o deschida o vreme,s-o tina asa...deoerece numai ei stiau ce se afla in cutie,dar printesa emotionata a deschis cutia,in acel moment din ea au iesit toate relele,bolile si greutatile care urmau sa chinuie omenirea...daca ea ar fi avut rabdare si asculta sfatul zeilor deschizand-o la timp,poate unui zeu bun i s-ar fi facut mila de ea si ar fi ajutat-o sa readuca lumea la normal scapand-o de suferinta.Aceasta incercare s-a numit speranta.Ca atare  se pare ca speranta,rabdare si incredere este tot ce ne trebuie sa mergem mai departe.



Sursa foto:
http://www.e-felicitari.net/

Putin despre iubire...

Am ales sa vorbesc  putin despre iubire,putin ...da! pentru ca  despre iubire nu ne-am satura sa vorbim o viata intreaga,dar nu numai sa vorbim  ci chiar s-o traim...si spun,Doamne ce poate fi mai frumos decat acest cuvant?acest dar pe care  Tu ni l-ai lasat noua pamantenilor?...nimic...pentru ca vorba lui Marin Preda "unde dragoste nu e nimic nu e.."
Magda Isanos spune atat de frumos in versurile ei...sa nu risipim timpul,e prea frumos sa nu traim in iubire...pentru ca viata e prea scurta.


"Îmi pare aşa ciudat
C-avem atâta vreme pentru ură,
Când viaţa nu-i decât o picătură
Între acest moment şi celălalt.

Şi-mi pare trist şi de neînteles,
Că nu culegem flori, că nu iubim,
Că nu privim la cer mai des
Noi, care atât de repede murim.

Opreşte-te o clipă dragul meu,
Din goana ta nebună
Şi uite-te în jurul tău,
Să vezi că viaţa poate fi mai bună.

Să ştii că vreme multă n-ai,
În astă lume să trăieşti
Şi vei lăsa în urmă tot ce ai;
Aşa că-nvaţă să iubeşti." 

Si cine poate mai bine decat poetii sa spuna in cuvinte iubirea?E greu sa vorbesti despre iubire...pentru ca fiecare o simte in felul sau,nu stiu daca am putea sa-i dam o definitie,sau daca da...am exprima-o diferit,pentru ca suntem unici...
As zice ca e o vraja care ne cuprinde pur si simplu,este o parte a intimitatii umane profunde si orice iubire este un caz particular,unic chiar daca oamenii seamana intre ei nimeni nu poate trai iubirea altuia.N-o putem masura,nu exista  unitati de masura pentru iubire,imi amintesc cum imi raspundea fiica-mea cea mare  cand era micuta si o intrebam "cat de tare o iubesti tu pe mama?"...imi spunea "pana la cer si inapoi"...mi se parea cea mai minunata metafora pentru ca nu-i asa ca iubirea te face uneori sa simti ca te inalti la ceruri?
Conform DEX -ului ,iubirea este"faptul de a iubi","sentiment de dragoste fata de o persoana de sex opus" ,iar conform "Dictionarului de filozofie" ea apare ca"termen atribuit unui sentiment moral - estetic funciar,opus egoismului"...
Vorbeam zilele trecute cu o prietena despre iubire,ma intreba  de cate ori poate iubi  un om?era dezamagita,  divortase ,i-am inteles dezamagirea...mi-a fost greu sa o incurajez,empatizam ,dar cu toate acestea numai ea putea sti ce este in sufletul ei,pentru ca eu n-am trait acel sentiment...
Cred insa ca un om poate iubi de mai multe ori si poate ca de fiecare data mai frumos si mai diferit,fiecare iubire are acel "ceva"care o face deosebita.Se pare insa ca exista acea iubire speciala care va ramane pentru totdeauna...si atunci ma intreb care este rostul celorlalte? adica a iubirilor trecatoare,de scurta durata?ne pregatesc ele pentru marea iubire?ne invata sa iubim cu adevarat?...Se poate invata iubirea de la cei din jurul nostru?Iubiri mari,iubiri mici ,posibile sau imposibile...trecem prin ele si totusi ne este atat de greu sa definim acest sentiment ...

Imi trec prin minte versurile lui Paunescu:
"Si totusi exista iubire
Si totusi exista blestem
Dau lumii,dau lumii de stire
Iubesc,am curaj si ma tem."
Se spune ca "iubirea iti da aripi,iubirea te omoara" pentru ca ea vine fara sa te intrebe,poti sa fii pe cele mai inalte culmi sau in cele mai adanci prapastii,e minunat sa ai pe cineva care sa te iubeasca,sa aiba grija de tine,sa se gandeasca la tine,sa aiba nevoie de tine,in care sa ai incredere si pe care sa te poti baza pentru ca daca ai iubire esti un om fericit...
Iubirea  este se pare pilonul care sustine cele patru zari,ma intreb ce ne-am face fara muzica,iubire,dor ,dragoste? am fi ca niste pasari zgribulite pe un imens glob rece..cam asa  imi inchipui...
Asadar n-as putea concluziona,pentru ca iubirea nu se poate concluziona..nu putem lua definitia iubirii gata fabricata....ea se traieste pur si simplu!
 Poate ca un pic din trairile voastre ,un pic de iubire m-ar face sa va simt mai aproape sa pot realiza cum imbratisati fiecare dintre voi acest sentiment....deci,va rog!astept parerile voastre!

Sinceritatea

Sinceritate...ce bine suna,nu-i asa?frumoasa virtute ,dar ce greu ne este uneori sa fim robii ei.
De ce spun asta?...pentru ca sinceritatea dupa mine presupune o anumita gravitate,seriozitate,o doza de teama  pentru ca prin sinceritatea ta ai putea rani sufletul cuiva si atunci imi spun,nu-i chiar usor,carevasazica.....dar cu toate acestea,auzim tot mai des formula"apreciez sinceritatea ta..."chiar daca ce auzi uneori te face sa-ti fuga pamantul de sub picioare...atunci oare nu-i mai comod sa minti si sa tradezi?
As zice totusi ca sinceritatea este o regula de buna purtare,ok!! dar asta ar insemna sa traiesti intr-o lume perfecta,o lume in care nu exista minciuna,rautatea,ura si lista ar putea continua....pentru ca  sinceritatea se poate intoarce impotriva ta.
Sa nu intelegeti gresit,nu sunt adepta minciunii,nu! uneori sunt chiar prea sincera si pierd mult din acest motiv,pentru ca nimanui nu-i convine sa-i spui exact motivul pentru care nu i-ai raspuns la telefon,nu te-ai dus la o cafea,desi ai fost asteptata poate,pentru ca pur si simplu tu nu ai avut chef...si atunci ma intreb,nu-i mai bine sa minti?nu e mai bine sa ai tact,sa gasesti o minciunica nevinovata?
Am bagat de seama de-a lungul anilor ca mi-am indepartat unii prieteni tocmai pentru ca le-am spus sincer parerea mea,pentru ca poate am asteptat acelasi lucru si din partea lor,daca nu i-am laudat in continuare,daca nu i-am periat,daca le-am spus sincer"nu e bine asa,poate ar fi mai bine altfel.."i-am pierdut usor in timp....
Am sa recunosc ca la mine ce-i in gusa si-n capusa...spun cam exact ce gandesc,imi amintesc in tinerete ,mai ales cand mergeam la intalniri cu prietenii nostri,sotul meu imi spunea "pot sa te rog ceva? fii si tu mai diplomata,nu fii asa caustica,oamenilor nu le place tot timpul sa le spui adevarul in fata..."...adica cum frate?sa ma mint pe mine?sa ma pacalesc ca-mi place  gestul cuiva,mancarea cuiva,imbracamintea cuiva,vorbele cuiva...cand de fapt pe mine ma zgarie la ochi,la urechi?!
Pai atunci mi se pare ca suntem ca intr-o piesa de teatru,jucam un rol...nu suntem noi insine si ma intreb la ce mi-ar folosi? aha...inteleg! mi-as impresiona prietenii...daaa!!! ce realizare,dar cu ce pret! pretul sinceritatii...si ma intreb si va intreb pe voi dragii mei care este de fapt pretul sinceritatii?
In iubire am inteles ca sinceritatea misterioasa te face irezistibila,te ridica in ochii celui pe care vrei sa-l pastrezi pe vesnicie langa tine...dar in viata de zi cu zi,in raport cu cei din jurul nostru,care ar fi cea mai buna politica?sa ascundem sau sa nu ascundem adevarul?

Lacrimile

Sunt o persoana care pune suflet cand face ceva,adica mai cu alte cuvinte nu-mi plac rabaturile,evenimentele din ultima vreme legate de radio,m-au cam dat peste cap...si sa va spun despre ce e vorba,desi PC-ul meu fusese "la doctor" in urma cu doua saptamani,l-au apucat dracii din nou si a inceput s-o ia pe aratura,sa nu imi mai raspunda la comenzi,iar vineri chiar am fost nevoita sa ies din emisie,se reseta singur,ce sa va spun facea numai ce-i trecea lui prin cap!
Ok...am zis, hai ca te tratez din nou,am chemat un specialist acasa...azi se pare ca va veni "medicul" la domiciliu,o sa scap de acest supliciu,pentru ca nimic nu ma poate enerva mai tare decat atunci cand vreau sa fac ceva si nu pot din cauza unor factori independenti de mine...
Am incercat ieri sa intru in emisie de pe laptop,dar,cand am luat in play list-ul SAM -ului muzica de pe laptop n-am ascultat piesele,eram in criza de timp..si ce credeti?am inceput cu o piesa house,piesa care o aveau fetele mele in laptop, pfai......!!! va inchipuiti ce-am simtit atunci?nu cred!....ei,da!m-a facut praf!noroc ca a preluat imediat legatura colega mea Rita Drumes....iar eu ce credeti ca am facut?m-am apucat de plans....pur si simplu...:( asa de furie...
O sa ziceti"Tasha...nici chiar asa!"...ba da! chiar asa...pentru ca furia mea pe care incercam s-o stapanesc a luat drumul lacrimilor...i-am spus Ritei"NU POT CONTINUA......PLANG!..."...Rita mi-a spus,pe messenger:"ce mica esti!"ea spune asta asa ca si cum ar insemna"ce copila esti!"...:)
Si ma intreb oare lacrimile ma ajuta sa-mi spal supararea sufletului,ca la mine cad asa ,imediat ,ca la comanda...?...sa le iau ca pe un lucru bun?
M-am gandit ca ar putea fi o tema buna pentru emisiunea de azi...mai ales ca uite,tocmai am citit pe chatul site-ului nostru adica pe http://radiosilverfm.webs.com/chatradiosilver.htm   ca un ascultator ar dori sa abordez acest subiect in emisiunile mele...ei ,se pare ca intamplarea de ieri a dat curs dorintei domniei sale...
Ne nastem plangand,imi amintesc cand am nascut prima fetita,nota ei la nastere a fost data tocmai de plansul care l-a scos iesind la lumina....am plans apoi si eu,pentru ca sentimentul matern se naste odata cu copilul,am plans de fericire...ma intreb oare si plansul ei o fi fost tot de fericire,fericire ca dupa noua luni  in sfarsit este la pieptul meu?
Asta ar inseamna ca plansul este o terapie pur si simplu...ne vindeca sufletul,ne face sa ne simtim mai bine...pentru ca oricat am dori sa ramanem imuni la toate provocarile cu tenta negativa din viata noastra nu ne iese intotdeauna asa cum ne propunem...refulam,eu aleg sa refulez asa,prin lacrimi...pentru ca simt ca ma ajuta.
Sunt lacrimile dovada sensibilitatii noastre?ne usureaza de pacate?ne fac sa fim mai buni? multe intrebari pe care mi le pun...intrebari care asteapta raspunsuri....de la voi dragi mei.
Sa curga lacrimi sau sa nu curga?
Pentru mine,sunt o descarcare,o usurare,si ma simt ca si natura dupa ploaie,mai curata si mai usoara,ma reconforteaza,ideal ar fi sa razi cu lacrimi si sa plangi cu zambete...dar viata are si bune si rele ...plangem si in momente de tristete,atunci cand suntem bolnavi,cand pierdem pe cineva drag,devin refugiul nostru...
O fi creierul nostru asa setat sa ne reduca stresul  prin lacrimi,spre a ne mentine corpul sanatos?
Ce parere aveti?Astept parerile voastre pana la ora 18, cand incepe emisiunea mea pe  http://radiosilver.tk/    va astept cu mare drag!Fiti alaturi de mine!

Despre sex...

O zi minunata la Satu Mare...cu soare din plin  dis-de -dimineata,e soare si-n sufletul meu,imi beau cafeluta si ma gandesc ca ma pot declara o femeie fericita,pentru ca simt din plin ca sunt iubita,iubita de fetele mele,iubita de CEL DE SUS ca imi scoate in cale oameni minunati care imi fac viata frumoasa.
Ma supara insa PC-ul...ca-mi face figuri,dar problema asta sper s-o rezolv cat mai repede,noroc cu laptopul ..
Ma gandeam insa la un lucru...ce tema sa dezbat azi in emisiune?....Ana-Maria zicea sa vorbim si despre sex...hm! nimic impotriva!dar ca sa pot  dezbate tema,am intrat si eu sa culeg cateva date,nu pentru ca ma rog...n-as putea spune parerea mea personala la o adica,pentru ca sincer nu sunt ipocrita si nu ma ascund dupa perdea,dar ...ceea ce gasesc pe net este de altfel si ceea ce cred eu - adica, ca sexul este un vector important intr-o relatie,o viata sexuala normala te face mai fericit/a,mai /asi te pastreaza mai tanar/a,dar si mai implinit/a...
Si uite ce teorie  gasesc pe net in sprijnul  celor spuse mai sus de mine :

" Persoanele care fac dragoste de trei ori pe saptamana arata cu 10 ani mai tinere decat varsta cronologica. Nu are rost sa fiti mai activi: nimic din ce depaseste aceasta frecventa nu aduce vreun beneficiu suplimentar. Si nici nu cautati un partener suplimentar, daca cel oficial nu corespunde solicitarii. Sexul de ocazie sau adulterul nu incetinesc procesul de imbatranire. Dimpotriva, se pare ca il accelereaza, datorita ingrijorarii, proceselor de constiinta si stresului."
Ei,uite ca tocmai pe baza teoriei de mai sus,as vrea sa discut azi la emisiune,daca evident veti fii alaturi de mine si ma veti ajuta..ca altfel ce ma fac eu fara ajutorul vostru?
Intrebarea mea ar fi :facem sex din dragoste, sau acceptam la o adica si cel de ocazie?
Pentu mine, inseamna apogeul iubirii,nu ajung acolo decat in momentul cand simt ceva "mortal in regiunea fiintei mele"vorba cantecului,dar,asta nu inseamna ca asa ar trebui sa faca toata lumea,spre exemplu o prietena de-a mea recunoaste sincer ca are probleme daca renunta la sex,adica o dor sanii,este nervoasa,agitata...in fine,nu suntem construite la fel,accept parerea fiecareia,dar pe mine nici macar o herghelie de hormoni nu m-ar impinge spre un sex de ocazie...
Astept cu mare interes parerile voastre,le voi citi pe toate in emisiune...draga Ana-Maria din Timisoara,nu uita ca ma bazez pe tine...daca tot m-ai provocat la o astfel de tema....
Sa aveti o saptamana implinitoare!




sursa foto:www.okay.ro

Premii primavaratice

Am primit de la  Cora aceste premii,cu  urmatoarele precizari:
1. Sa postezi premiul.

2. Sa spui din partea cui este oferit.

3. Sa oferi premiul altor 12 prieteni.


4. Sa afisezi linkul lor.


5. Sa le dai de stire intr-un comentariu pe al lor blog.

6. Sa faci o lista cu 10 lucruri care-ti plac


Draga Cora eu le-am adaugat pe toate in cutiuta si iti multumesc mult!
Le ofer cu mare drag pentru :Lillee,Ana-Maria,Geanina Lisandru,Dr. Vasavari Alexandru,Angela,Magda,Laura,Iulia,Ioana,Judy,Veronica,Monica....dar si tuturor celor care sunt alaturi de mine  cu mare,mare drag!

Si acum sa fac lista cu cele zece lucruri:


Cartea
florile
parfumurile
excursiile
dansul
internetul
gatitul
filmele
bijuteriile
si acum ....radioul care ma fascineaza!
;)