Blog premiat

RadioTasha

marți, 15 noiembrie 2016

Briosa


   

     Astazi nu am de gand sa bucataresc si nici sa vorbesc de preparate culinare, e post si ma abtin  pe cat se poate, dar vreau sa vorbim despre femeia - briosa, femeia dulceata, femeia care atinge sufletul  barbatului prin dulceata ei...deh!!! acum sa nu intelegem altceva..spun pe aproape toata lumea, ca n-ai cum chiar pe toata lumea, nu poti fi un borcan de dulceata oricat de sus ai incerca sa urci stacheta, peste poate,  e imposibil, asa si cu femeia dulce, trebuie inteleasa are si ea cerintele ei, standardul ei....
      Are si ea nevoile ei, sa asculte spre exemplu o muzica buna in liniste spre a-si reimprospata energiile, nu e obligata sa asigure fericirea altora prin felul ei delicat si prin feminitatea ei...vocea, rasul ei temperat, eleganta in vorbire sunt componente importante care atrag orice barbat...acum parca vad ca voi avea parte si de carcotase care vor spune"pisicoasa aia?...Ce enervanta e..!!!" si vor face uz de  panoplia de epitete din dotare care o  sa te faca pe loc sa crezi ca te inseli.
      Vocea conteaza...pentru ca daca adopti un ton cu cateva octave mai jos cu naturaletea care te reprezinta  esti salvata in orice situatie, cunosc barbati carora li s-au topit genunchii auzind o voce sexy la telefon sau pe radio...fara sa o vada in realitate....chiar azi imi spunea un coleg de radio, ca nimic nu incanta pe un barbat mai mult decat vocea calda  dar totusi ferma a unei femei care stie ce vrea.
      Dulcegariile au rostul lor in orice relatie, femeia dulce este foarte convinsa de sarmul ei,  prietenoasa cu toata lumea, deschisa la tot ce-i nou, este genul de femeie pe care ai vrea sa o ai tot timpul langa tine pentru ca stie sa-ti ridice moralul si sa te faca fericit, unii cad insa in derizoriu, devin ridicoli pentru ca asociaza comportamentul  cu altceva ...gandul le zboara la dulceata lui Venus si te numesc"pasarica"..mai sa fie!!! stati bine unii cu papilele gustative, sta in legea firii o sa spuneti, da! de acord dar nu uitati ca unele calcule matematice mai dau si cu virgula.
      Una peste alta femeia briosa poate sa fie  expansiva ca si aluatul din care e facut, pufoasa si moale ca o poveste de iarna cu zapada  cristalina, "praful de copt" e in mainile interlocutorului, e nevoie de atitudine si respect nu de mono-neuronatii care au tupeu si cred ca tot ce zboara se maninca! dar nu uitati ce se spune:o dulceata de fata nu trebuie pusa la pastrare ca se consuma singura...as mai adauga ca doar cei inchisi in sine nu pot simti dulceata frumusetii unei femei.
  Osho spunea legat de femei - treziti-va frumustea interioara!  subscriu!!!


 

duminică, 13 noiembrie 2016

Cele mai importante lucruri din viata mea....

     Fiecare dintre noi are o lista, una poate nedefinita pentru ca importanta lucrurilor  depinde de momentele vietii, fiecare dintre noi isi face din cand in cand niste socoteli, ce simt eu acum e sigur dar poate deveni incert la anul care vine, de aceea spun ca lista nu e definitiva, stergem sau adaugam in timp cate ceva, facem upgrade-uri mereu...sunt lucruri de care m-as putea lipsi chiar din acest moment, dar fiinte mai greu.Acum voi vorbi in genere, lucruri sau fiinte, pentru ca la un moment dat ele intregesc viata mea, suntem umani, ca atare mi-ar fi foarte greu sa ma izolez de lume, cred ca ar fi cea mai mare pedeapasa pentru mine sa fiu departe de iuresul vietii, de oamenii frumosi din jurul meu, de prietenii speciali pe care viata mi i-a scos in cale...de familia mea care nu e numeroasa dar e cea mai importanta pentru mine, cele doua fete sunt lumina ochilor mei, am o iubire nemarginita fata de ele si niciun sacrficiu nu mi se pare mult prea mare cand e vorba de ele...
   Iubesc oamenii cu micile sau marile lor egoisme, fantasme sau cum vreti voi sa le numiti, reusesc sa socializez foarte rapid, mai cu seama ca ei sunt cei care ma ajuta sa-mi desfasor proiectul cu Radio Tasha, exista carevasazica aceasta triada - familia, prietenii si radioul....cu prietenii si colegii de la radio ma sfatuiesc in multe privinte...sunt deci foarte importanti pentru mine.
    Multe intamplari din viata noastra le punem pe seama destinului, de ce? pentru ca oamenii din viata noastra nu apar intamplator, ei uneori ne schimba destinul, intalnirile cu ei nu stiu daca vin sub imperiul necesitatii sau o providentei de care eu ma bucur...cert este un lucru ca apar cand am nevoie, poate atunci cand destinul m-a ingenunchiat si multumesc si azi Lui ca e asa...depinde mult si de alegerile mele...cand soarta mi-a inchis o usa Papusarul Sef mi-a deschis o fereastra, uneori mai ratez si eu momentele de alegere si uite asa...ajung sa cred ca anumite trenuri nu trec decat o singura data prin gara mea....dar sunt inca vie si pot sa mai lucrez la sistemul meu de valori, pot sa-mi ajustez starea.
    Gratie radioului, pun perdeaua de muzica intre mine si rautatile cotidiene, lumea sunetelor frumoase ma linisteste, ma hameseste, vreau mai mult si mai mult, mai multa muzica buna...si uite asa ma separ cumva de tot ce-i nefast, o fi bine o fi rau? pentru mine e ok!iubirile astea de care va vorbesc imi slefuiesc cumva sufletul, sunt moarta dupa lectura, citesc pe net sau in real tot ce simt ca ma poate face mai buna, mai implinita spiritual  si incerc prim emisiunile mele sa-i fac pe ascultatori sa devina mai increzatori, mai siguri pe ei si nimic din ce fac nu ma oboseste ba mai mult ma fascineaza  buna interactiune pe care  o stabilesc zi de zi cu cei care ma asculta...viata e atat de frumoasa si avem vaste posibilitati sa o facem si mai  frumoasa daca vrem...nu vad cum unii pot sa spuna ca se plictisesc? poate ar trebui penalizati ca pierd frumosul vietii cu buna stiinta!
     Ma intreb insa ceva... una peste alta poate sunt eu o pivilegiata a vietii si poate  ca primesc mai mult decat mi se cuvine?multumesc inca o data Mai Marelui ca ma tine pe brate si  cred ca  unii in mod sigur  nu sunt constienti de ceea ce au si atunci devin frustrati...frumosul si binele cred ca sunt lucruri de la care nu e bine sa abdici, ne este dat sa traim o singura viata pe pamant, hai sa nu incheiem socoteala cu ea mai repede decat trebuie!Nu micsora draga cititorule  volumul iubirii de viata chiar si atunci cand ea iti mai da bobarnce, nu te da batut, du-te mai departe!Sunt perfect de imperfecta si chiar stau acum sa ma gandesc oare de ce ma iubeste lumea?...pentru ca da! ma simt iubita! 

luni, 7 noiembrie 2016

Ecou sentimental

 

     Toate sunt trecatoare...asa se spune, dar parca unele trairi raman  si nu palesc in timp...raman la fel de vii oricat ai reseta memoria...ele nu se sterg. Gandurile mele provizorii, usor iluzorii imi ating inima dar niciunul nu ma ademeneste in asa fel incat sa cad prada lor, vin, poposesc, cocheteaza intre ele si daca  unul ia nota monologului, este usor declasat de cel care vine din urma  parca sa echilibreze...exista un soi de balans care ma  ajuta sa infloreasca  in sufletul meu starea de bine.
      Exista poate la fiecare din noi o incalceala existentiala, suntem vulnerabili si uneori de-a dreptul fragili, avem momente inmuiate in negru cand parca totul se prabuseste si parca talpa vietii o simti mai tare ca oricand, te zbati sa iesi din impas, te doare, dar cauti o schimbare, o cale mai buna, o rezolvare de frica sa nu cazi in prapastia nimicului....si uite asa gandurile se lipezesc, iesi din faza de negare, din meandrele constiintei  care vegheaza la tot pasul.
      Am inceput sa urasc noptile, sunt lungi in singuratate, exista  insa o rezolvare, am gasit ca dorul se dizolva prin scris, nu chiar complet...dar oarecum diminuat, apoi incerc sa visez si sa sper cand ma trezesc ca macar unul din visele frumoase sa ajunga  realitate....
       Sfarsit de toamna, mangaierea ei e rece si gandul imi zboara spre o lume mai calda si la propriu si la figurat...ma hranesc cu iluzii spre a-mi indulci existenta, e imperios necesar, asta imi stabileste un echilibru psihic si cu toate astea mi se pare ciudat sa ramai mereu cu amintirea vie a unui om care nu mai traieste, sa-ti amintesti chipul lui, vocea lui, obiceiurile poate chiar mai mult sa-i simti imbratisarea...dar, omul este o intrebare fara raspuns pentru ca el inseamna viata si viata este intr-o continua schimbare....Intr-o buna zi se va schimba si a mea!