Blog premiat

RadioTasha

miercuri, 29 mai 2013

Felie de viata

      
Vorbeam azi cu o buna prietena de-a mea, o femeie luptatoare, care a reusit in viata pentru ca a perseverat ,  nu s-a lasat batuta, acum insa  se simte invinsa , a realizat  ca soarta e mai puternica decat ea sau decat iubirea  ei, a divortat in urma  cu ceva timp....tristetea a devenit cea mai buna prietena a ei,  rostul ei s-a dat peste cap!!! Se pare ca un strop de destin e scris, restul ni-l facem noi, dar stropul acela este definitoriu. Este un firesc al vietii care ne obliga sa fim oameni, si nu zei...
       Se afla in chinul  adaptarii, nu e deloc usor sa vezi cum fostul tau sot este alaturi de altcineva si unde pui ca  e la doi pasi de tine...:(
       As putea spune ca am trecut prin multe experiente , dar, evident printr-un divort nu!(M-a ferit Cel de sus de asa ceva...am avut o casnicie fericita) ...habar n-am cum e sa ti se intample asa ceva...sunt un om cu o gandire moderna, flexibila, incerc pe cat pot sa-i indulcesc  starea, dar nu prea reusesc,  as vrea sa pot  sa-i  dau solutii, s-o fac sa redevina cea care  era inainte, o femeie puternica, dar nu pot s-o scot din cercul parasirii....face eforturi  sa uite si sa inlocuiasca traiul de inainte cu un altul diferit...insa coordonatele sunt destul de limitate.
       Cea mai grea lupta este cu tine insati, sper sa reuseasca sa depaseasca  aceasta trauma care o  apasa acum, poate cei care ati trecut printr-o situatie similara, ii dati cateva sfaturi, sunt convinsa ca le va urmari si va incerca sa se plieze pe  cele  oportune.
       Mai stiu ca viata noastra se masoara in oamenii langa care traim si simtim fiorii dragostei, e perfid sa-i spun :"next please!" si totusi ce-i de facut? :(
       Eu doresc sa-i spun ca astept s-o vad din nou  cu inima plina, rosul macilor din imaginea de sus sa fie  cat mai repede  suport moral in sufletul ei, legatura intre cuvant si inima!

sâmbătă, 25 mai 2013

Dupa ploaie vine soare....

             
  Cam asa  spune proverbul si asa se intampla de obicei...pe langa necazuri viata iti ofera si clipe magice, de-a dreptul iti invadeaza sufletul si simti ca nimeni si nimic nu mai poate rupe magia!
     Momentele dureroase din viata noastra apar poate cu un scop, viata te incearca , iti plange sufletul si simti ca te afli intr-un vis urat din care nu mai poti iesi...hmmm!! dar ce s-ar intampla sa fie  frumos mereu?n-am simti ca traim si nu am aprecia cum trebuie frumosul din noi, din semenii nostri!
     Uneori simti ca nu mai poti, ca e prea mult ce atarna pe spatele tau...capul sus! vin si zile bune, azi plangem, maine zambim sau invers, important este sa nu ne pierdem speranta niciodata!...viitorul este imprevizibil, nu stim ce  ne  poate aduce ziua de maine!
     Multumesc Lui ca nu ma lasa doborita de niciun hop, ma tine pe brate, nu ma lasa impietrita in suparare,  imi aduce mereu zambetul pe fata si-mi pastreaza sufletul curat, frumos si vesel! :)
     

joi, 23 mai 2013

Ceata...

 
      Sunt matinala in aceasta dimineata, ascult muzica Radioului Tasha, si pentru ca ea ma inspira, (muzica este  eliberatoare, imi descatuseaza sufletul),  ma gandeam ca ar fi bine sa ma eliberez si de gandurile care  ma incearca acum.
   Ma uit pe geam ...la Satu Mare e o ceata ca poti s-o tai cu cutitul, culmea stiti care este ???ca si in mintea mea cam tot asa e...Dar dupa ceata de regula apare si soarele...il astept! :)
    Avem tendinta uneori de a ne renegam fostele iubiri, ca si cum ele nu ar fi existat, ne prefacem si ma intreb , ce castigam? NIMIC! Eventual pierdem...pentru ca daca stai sa socoti ca acel OM  a avut un impact in viata ta, a fost omul de care te-ai indragostit, chiar daca  a fost o luna, un semestru, un an, a fost la acel moment poate persoana cea mai importanta din viata ta....
    Cineva spunea ca suntem suma persoanelor care au trecut prin viata noastra, fiecare din ele au lasat sau au luat ceva, chiar daca dupa, noi le-am numit bune sau rele, potrivit   amintirii pe care au lasat-o in inima noastra,ne-am "hranit" cu ele...daca unii ne-au taiat "pofta de pereche"...poate era si vina noastra, n-ar trebui sa-i judecam prea tare...altii ne-au parasit cand ne-a fost lumea mai draga, dar au luat bucati din noi, bucati din sufletele noastre...nimic nu tine o vesnicie...toate au un inceput si un sfarsit...parasim si suntem parasiti, dar nimic nu este intamplator in viata noastra! Traim intre inceputuri si sfarsituri...asa e viata!...amintirile mele insa vor fi punte de lansare pentru vise, ma vor ajuta sa pot merge mai departe, pentru ca fara vise, sperante, ar fi dezastru in sufletul meu.
     Una peste alta, pot spune ca desi unele m-au tavalit in noroi, altele m-au ridicat la stele, deci...mi-au folosit , sunt parte din  viata mea! Celor care au avut  NOROCUL  sau deh!!!...NENOROCUL(depinde cum il privesc in acest moment)sa-mi fie alaturi... le doresc multa sanatate, impliniri pe toate planurile , si asa cum imi place mie sa mai spun IUBIRE SI RASFAT!
     Cineva candva mi-a trimis imaginea de mai sus, acum ii spun  multumesc si vreau sa stie ca  niciodata acel cineva  nu poate fi uitat pentru  altcineva , fiecare are locul lui, acolo undeva...vorba celor de la  Directia5  - AI UN LOC chiar daca inevitabil se va intampla acest lucru,  va exista altcineva in viata mea...viata isi urmeaza cursul sau!!!
 

 Edit later:
 Pe blogul lui Cabral s-a pus o intrebare(isteata)gen concurs, cu premiu, care suna asa:

Un concurs simpatic cu o tema tembela*: Cum sa-ti parasesti iubitul cat mai soft?
Mi-a placut raspunsul lui:

Iulian Florea
publicat @23:38 22 May 2013
– Iar acum, iubitule, am sa te rog sa ma asculti cu mare atentie si sa nu spui nimic pana nu am sa rostesc cuvantul “stop”.
– ?!
– Stii cum definesc eu iubirea absoluta? Iubirea absoluta e atunci cand mai bine dispari din viata celuilalt, decat sa-l faci sa sufere.
– ?!
– Daca-ti voi fi alaturi si de acum inainte, tu poate zici ca nu, dar eu stiu sigur ca ti-as face rau. Eu voi disparea. “Stop!”
– …
Nostim, nu-i asa? ei bine la mine a sunat altfel "fiecare la casutele noastre!" ;) e prea dur spus STOP!
 
  

joi, 9 mai 2013

7 ani fara tine...

  


 Sapte ani, de cand nu te mai  pot strange in brate, sapte ani de cand nu te mai vad, sapte ani de cand ai plecat pentru totdeauna... azi vorbesc la perfectul compus, intr-un dialect al inimii la timpul trecut....am avut 27 de ani de iubire, am invatat sa plang cu zambetul pe buze, pentru ca  nu m-ai lasat sa fiu trista niciodata...chiar si de Dincolo, mi-ai spus in vise"Sa nu ma plangi...lacrimile tale ma ard!"...acum am amintiri frumoase si un timp dureros....“Numai iubirea limpezita de lacrimi poate ramane curata si vesnica.” spunea Khalil Gibran...azi lasa-ma sa plang...pentru ca VREAU sa plang!..Ana Blandiana poate va spune mai bine decat mine ce simt:

"Fara tine mi-e frig

N-am inteles niciodata

Cum simte aerul

Ca ai plecat.

Universul se strange

Ca o minge plesnita

Si-si lasa pe mine zdrentele reci."
  


        DORMI IN PACE , SUFLET DRAG!

luni, 6 mai 2013

Un gand pentru cea mai buna prietena

 
  As vrea sa pot sa spun ce simt acum, pentru ca  eu cred ceva...ca tot ce nu rostim si nu marturisim pana la capat ne macina pe dinauntru, si se aduna poveri greu de dus...vreau sa spun ca aici la Imola am gasit tot timpul rasfatul care imi arata ca sunt iubita si dorita ..e vorba  de casa bunei mele prietene - Camelia Andrei.
   Nicaieri nu m-am simtit mai bine decat aici, mai implinita pentru ca atunci cand ma simt singura si fara suport sentimental gasesc refugiu aici, nu intotdeauna lucrurile sunt la culmile de sus, nu e totul colorat in viata mai sunt si momente de declin, in acele momente ne gasim una pe cealalta si e mai mult decat minunat!
   Azi vreau sa-ti multumesc draga Camelia pentru ca imi deschizi ochii....se pare ca  refuz uneori cu buna stiinta sa vad realitatea, tu ma trezesti cu parerea ta sincera, tin cont de ea pentru ca in timp se dovedeste a fi reala.
   Mi-am lasat pe umerii tai multe temeri, multe vise care le doream  implinite, dar care din pacate nu s-au concretizat, datorita tie ele s-au estompat, si am putut sa merg mai usor mai departe...ai incercat sa ma faci  sa simt ca viata  merita traita, chiar daca pierzi cea mai draga persoana din viata ta...nu pot sa uit  gestul tau de acum 2 ani cand  de Craciun, ai fost Craciunita mea...
   Multumesc Camelia, sa-ti dea D-zeu multa sanatate, pentru ca este foarte importanta, abia cand incepem sa simtim sa ea se subrezeste ne dam seama cat de efemera este viata. Zambetul tau  strengaresc, pentru ca esti grozava atunci cand ma faci sa rad (chiar si de lucrurile grave din viata mea), imi dau puterea de a merge cu seninatate mai departe, sa-l pastrezi mereu, sa-l ai la indemana si cand in viata ta nu toate sunt pe roze...acopera cu el grijile si neimplinirile tale, bucura-te  de oamenii frumosi din viata ta, ei sunt  cei adevarati, de care avem nevoie si azi si maine si tot timpul si care niciodata nu spun bye-bye cand esti la ananghie!
   Stiu ca tot ce ai facut pentru mine ai facut din suflet, am simtit asta, vreau sa las o parte din sufletul meu  prin aceste cuvinte scrise la repezeala, dar cu sinceritate sa nu uiti ca sunt si voi fi alaturi de tine  MEREU!
   Te iubesc si te pretuiesc mult de tot!

joi, 2 mai 2013

Paste binecuvantat!


 Luminoasa sarbatoare a Sfintelor Pasti sa coboare peste noi toti bucurii duhovnicesti, pace si buna intelegere, iar Hristos cel Inviat sa ne daruiasca sanatate si intru toate, buna sporire!
    Paste binecuvantat!